Era o zi de miercuri, ştiu exact că marţea aveam educaţie fizică (să ţineţi minte acest aspect, o să vedeţi voi mai încolo de ce). Pe la ora 10 începe să mă ia o durere de burtă şi mă iau frumos şi mă duc la cabinetul şcolar. Acolo, asistenta mă pune să îmi ridic bluza şi să mă aşez pe pat, pe spate. Începe să mă apese, la care eu din când în când mai ziceam câte un "au". Ce-i drept, nu mă durea aşa de tare pe cât mă prefăceam. După ce m-a apăsat, vine concluzia: "Bilet de trimitere la spitalul de copii". FUCK! Partea bună era că scăpasem de orele de matematică, partea proastă era că în acea după-masă trebuia să merg la spital.
Ajung acasă, vine tata de la servici şi ne ducem înspre spital. Ne plimbăm pe acolo cu biletul în mână până ajungem la o tanti care, tot aşa, mă întinde pe un pat, îmi pune ceva gel şi mă pune să plimb un aparat din acela care folosesc gravidele să vadă copilul (nu ştiu cum se numeşte). Nu se vede nimic. Mă pune să mă şterg de gel şi începe să mă apese şi ea şi dă dracu' să zic "au" exact când ajunge în zona apendicelui.
Diagnostic : "Suspect de apendicită". M-au băgat direct la terapie intensivă cu perfuzii.
Stăteam acolo, pe pat şi mă gândeam că altă scuză gen "îmi naşte câinele" sau "mi-a venit o rudă din străinătate" nu puteam găsi?
Ca şi coleg de salon aveam un baiat (cam de vârsta mea, pe atunci, 13-14 ani) cu arsuri pe o mare parte din corp. Ulterior am aflat că, din neatenţie, el (sau mă-sa, nu mai ştiu exact) vărsase apă clocotită pe el.
Mi-am petrecut toată noaptea în spital , dormind cam jumătate de oră că era o căldură de muream. Dimineaţa, vine doctorul, vine şi tata, ne zice că am avut doar o febră musculară (v-am zis să ţineţi minte ascpectul cu ora de educaţie fizică).
Aşa am ajuns eu pentru prima dată în viaţa mea într-un spital. Şi ultima, până în momentul de faţă.
sursă foto
.
__________________________________________________________________________________
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu